mânuire

română

Etimologie

Din a mânui.

Pronunție

• AFI: /mɨ.nu'i.re/

Substantiv

Declinarea substantivului mânuire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	mânuire	mânuiri
Articulat	mânuirea	mânuirile
Genitiv-Dativ	mânuirii	mânuirilor
Vocativ	mânuire	mânuirilor

1. acțiunea de a mânui și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online