română

Etimologie

Din măgar + sufixul -iță.

Pronunție

  • AFI: /mə.gə'ri.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
măgăriță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ măgăriță măgărițe
Articulat măgărița măgărițele
Genitiv-Dativ măgăriței măgărițelor
Vocativ măgăriță măgărițelor
  1. femela măgarului; măgăreață.
  2. calificativ dat unei femei proaste, încăpățânate sau obraznice.


Traduceri

Anagrame

Referințe