majora
Etimologie
Din franceză majorer.
Pronunție
- AFI: /ma.ʒo'ra/
Verb
Conjugarea verbului majora | |
Infinitiv | a majora |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
majorez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să majoreze |
Participiu | majorat |
Conjugare | I |
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online