marit

Vezi și : Marit, Märit, mărit, mãrit, marît

catalană

(català)

Etimologie

Din occitană veche marit < latină marītus („soț”).

Pronunție

• (occidental) AFI: /maˈɾit/
• (oriental) AFI: /məˈɾit/

Substantiv

marit m., marits pl.

1. soț

Sinonime

• cònjuge, espòs, home

Cuvinte compuse

• marit còmode

Omofone

• marid

Vezi și

• cònjuge
• esposa

Referințe

• Institut d'Estudis Catalans
• Viccionari
• Wiktionary

---

occitană

(occitan)

Etimologie

Din latină marītus („soț”).

Pronunție

• AFI: /maˈɾit/

Substantiv

marit m., marits pl.

1. soț

Sinonime

• espós

Cuvinte apropiate

• maridar
• maridatge

Referințe

• Wiktionary
• Wikiccionari