mărit

Vezi și : marit, Marit, marît, mãrit, Märit

română

Etimologie

Din latină maritus.

Pronunție

• AFI: /məˈrit/

Substantiv

Declinarea substantivului mărit
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	mărit	măriți
Articulat	măritul	măriții
Genitiv-Dativ	măritului	măriților
Vocativ	măritule	măriților

1. (înv. și reg.) soț; mire.

Cuvinte derivate

• preamărit

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Derivat regresiv din verbul a (se) mărita.

Substantiv

Declinarea substantivului mărit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	mărit	mărite
Articulat	măritul	măritele
Genitiv-Dativ	măritului	măritelor
Vocativ	măritule	măritelor

1. (pop.) măritat.

Locuțiuni

• (loc.adj.) De mărit = (despre fete) bună de măritat.

Expresii

• A-și face de mărit = a face vrăji pentru a se mărita

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din mărita.

Verb

1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru mărita.
2. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru mărita.

Etimologie

Din verbul a mări.

Pronunție

• AFI: /məˈrit/

Substantiv

Declinarea substantivului mărit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	mărit	mărite
Articulat	măritul	măritele
Genitiv-Dativ	măritului	măritelor
Vocativ	măritule	măritelor

1. faptul de a (se) mări; mărire.

Traduceri

Traduceri

Adjectiv

Declinarea adjectivului mărit
	Singular	Plural
Masculin	mărit	măriți
Feminin	mărită	mărite
Neutru	mărit	mărite

1. devenit mai mare; crescut.
2. (despre ochi) care este larg deschis; lărgit.
3. slăvit, măreț, înălțat, glorios; cinstit.
4. vestit, celebru, ilustru, nobil.

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din mări.

Verb

1. forma de participiu trecut pentru mări.

Anagrame

• mirat
• rimat
• ritma

Referințe

• DEX '98 via DEX online