maură

română

Etimologie

Din maur.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului maură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	maură	maure
Articulat	maura	maurele
Genitiv-Dativ	maurei	maurelor
Vocativ	mauro	maurelor

1. persoană făcând parte din populația băștinașă care locuia în antichitate în nord-vestul Africii; persoană făcând parte din populația arabă care a cucerit în evul mediu nord-vestul Africii și o parte a Spaniei.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• armau
• ramau

Referințe

• DEX '98 via DEX online