Melancolie

Variante

Etimologie

Din franceză mélancolie < latină melancolia. Provine din neogreacă μελαγχολία (melanholía, "fiere neagră").

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
melancolie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ melancolie melancolii
Articulat melancolia melancoliile
Genitiv-Dativ melancoliei melancoliilor
Vocativ ' '
  1. stare de tristețe, de deprimare, amestecată cu visare și cu dorința de izolare; p. gener. tristețe (ușoară).
    Melancolia cuiva.
  2. stare patologică care se manifestă printr-o continuă depresiune, prin tristețe morbidă, prin apatie, delir, halucinații, anxietate și obsesia sinuciderii.
    O melancolie de neînvins pentru vremurile copilăriei.


Sinonime


Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe