menaj

română

Etimologie

Din franceză menage.

Pronunție

• AFI: /me'naʒ/

Substantiv

Declinarea substantivului menaj
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	menaj	menajuri
Articulat	menajul	menajurile
Genitiv-Dativ	menajului	menajurilor
Vocativ	menajule	menajurilor

1. conducere a treburilor casnice; activitatea gospodinei; gospodărie.
2. trai în comun al unei perechi; căsătorie, căsnicie.

Cuvinte compuse

• școală de menaj
• obiect de menaj

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• jenam

Referințe

• DEX '98 via DEX online