română

Etimologie

Din gospodar + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /gos.po.də'ri.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
gospodărie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ gospodărie gospodării
Articulat gospodăria gospodăriile
Genitiv-Dativ gospodăriei gospodăriilor
Vocativ gospodărie gospodăriilor
  1. totalitatea bunurilor care constituie averea (imobilă a) unui locuitor, îndeosebi a unui țăran (și a familiei sale); casă.
  2. unitate formată dintr-o locuință și din persoanele (înrudite) care o locuiesc, trăind în comun; persoanele (înrudite) care locuiesc împreună, având buget comun și valorificând în comun bunurile dobândite prin munca lor.
  3. activitate casnică (a gospodinei); menaj.
  4. (ieșit din uz) unitate de producție agricolă, de prestări de servicii etc. (de stat, cooperatistă sau particulară).
  5. conducere, administrare a unui bun, a unei instituții (publice) etc.; instituție sau ansamblu de instituții care asigură această conducere, administrare.
    Gospodărie comunală.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe