română

Etimologie

Din latină meritorius, franceză méritoire.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Adjectiv


Declinarea adjectivului
meritoriu
Singular Plural
Masculin meritoriu meritorii
Feminin meritorie meritorii
Neutru meritoriu meritorii
  1. (despre acțiuni sau realizări ale oamenilor) care este vrednic de apreciere, care are merite, merituos; care este destul de bun, de reușit, de valoros.


Traduceri

Referințe