mierliță

română

Etimologie

Din mierlă + sufixul -iță.

Pronunție

• AFI: /mjerˈli.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului mierliță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	mierliță	mierlițe
Articulat	mierlița	mierlițele
Genitiv-Dativ	mierliței	mierlițelor
Vocativ	mierliță	mierlițelor

1. diminutiv al lui mierlă, mierlică, mierlușcă, mierluță.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• mierlăit
• rimelați

Referințe

• DEX '98 via DEX online