mierlică

română

Etimologie

Din mierlă + sufixul -ică.

Pronunție

• AFI: /mjerˈli.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului mierlică
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	mierlică	mierlici
Articulat	mierlica	mierlicile
Genitiv-Dativ	mierlicii	mierlicilor
Vocativ	mierlică	mierlicilor

1. (rar) mierliță.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cârmelii
• crăimile

Referințe

• DEX '98 via DEX online