miezuitoare

română

Etimologie

Din miezuitor.

Pronunție

• AFI: /mje.zu.i'to̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului miezuitoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	miezuitoare	miezuitoare
Articulat	miezuitoarea	miezuitoarele
Genitiv-Dativ	miezuitoarei	miezuitoarelor
Vocativ	miezuitoareo	miezuitoarelor

1. muncitoare într-o turnătorie care pregătește miezul tiparelor în care se toarnă metalul topit.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online