mlădiță
română
Etimologie
Din bulgară младиц (mladica).
Pronunție
- AFI: /mlə'di.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului mlădiță | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mlădiță | mlădițe |
| Articulat | mlădița | mlădițele |
| Genitiv-Dativ | mlădiței | mlădițelor |
| Vocativ | mlădiță | mlădițelor |
- ramură tânără, subțire și flexibilă a unei plante lemnoase; mladă, lăstar, vlăstar.
- (fig.) descendent, urmaș, odraslă.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online