română

Etimologie

Din bulgară млака (mlaka), sârbocroată mlaka.

Pronunție

  • AFI: /'mla.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
mlacă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mlacă mlăci
Articulat mlaca mlăcile
Genitiv-Dativ mlăcii mlăcilor
Vocativ mlacă mlăcilor
  1. (reg.) mlaștină, smârc.


Traduceri

Anagrame

Referințe