moleta

română

Etimologie

Din franceză moleter.

Pronunție

• AFI: /mo.le'ta/

Verb

Conjugarea verbului moleta
Infinitiv	a moleta
Indicativ prezent pers. 1 sg.	moletez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să moleteze
Participiu	moletat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a imprima pe un obiect striuri, zimți etc. cu ajutorul moletei.

Cuvinte derivate

• moletare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online