monosuccessione
(italiano)
Etimologie
Din mono- + successione.
Pronunție
- AFI: /mɔnosuttʃesˈsjone/
Substantiv
monosuccessione f., monosuccessioni pl.
- (agr.) cultivare permanentă, cultivare continuă
(italiano)
Din mono- + successione.
monosuccessione f., monosuccessioni pl.