mortar

română

Etimologie

Din latină mortarium.

Pronunție

• AFI: /morˈtar/

Substantiv

Declinarea substantivului mortar
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	mortar	mortare
Articulat	mortarul	mortarele
Genitiv-Dativ	mortarului	mortarelor
Vocativ	'	'

1. material în formă de pastă, pregătit dintr-un amestec de ciment, nisip, var și apă, folosit ca element de legătură între cărămizile unei construcții sau pentru tencuit.

Traduceri

Traduceri