nisip
română
Etimologie
Din bulgară nasip < slavă nasŭpŭ; din verbul sypati ("a împrăștia"), confer risipi.
Pronunție
- AFI: /ni'sip/
Substantiv
| Declinarea substantivului nisip | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | nisip | nisipuri |
| Articulat | nisipul | nisipurile |
| Genitiv-Dativ | nisipului | nisipurilor |
| Vocativ | ' | ' |
- rocă sedimentară neconsolidată, provenită din sfărâmarea unor minerale, roci sau organisme și care se prezintă sub forma unei acumulări de granule fine; p. ext. (mai ales la plural) loc, teren, întindere alcătuită din asemenea rocă și, de obicei, lipsită de vegetație.
- Plajă cu nisip fin.
- depunere patologică de granule fine de oxalați, urați, silicați etc., care se formează într-un rinichi, în vezica urinară sau în vezicula biliară.
Sinonime
- 1: (înv. și reg.) arină, (reg.) homoc, prund, (Ban.) pesac, (Maram. și Transilv.) pisoc, (înv.) posip
Cuvinte derivate
- înnisipa
- înnisipare
- înnisipat
- nisipar
- nisipariț
- nisiparniță
- nisipi
- nisipire
- nisipiș
- nisipit
- nisipos
- nisipiu
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Expresii
- Ca (sau cât) nisipul (mării) = în număr foarte mare
- A clădi (sau a funda) pe nisip = a întreprinde o acțiune sortită eșecului, pieirii
Traduceri
granule fine de rocă
|
|