ciment
română
Etimologie
Din italiană cimento, franceză ciment.
Pronunție
- AFI: /ʧi'ment/
Substantiv
| Declinarea substantivului ciment | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ciment | cimenturi |
| Articulat | cimentul | cimenturile |
| Genitiv-Dativ | cimentului | cimenturilor |
| Vocativ | cimentule | cimenturilor |
- material de construcție în formă de pulbere fină, obținut prin măcinarea clincherului și care, în contact cu apa, face priză și se întărește.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online