muie
română
Variante
Etimologie
Din limba rromani mui („gură”).
Pronunție
- AFI: /ˈmu.je/
Substantiv
| Declinarea substantivului muie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | muie | mui |
| Articulat | muia | muile |
| Genitiv-Dativ | muii | muilor |
| Vocativ | ' | ' |
- (argou) gură.
- (p.ext.) gest făcut prin ridicarea degetului cel mai lung de la mână și strângerea celorlalte patru, eventual orientându-l în direcția gurii, cu semnificația de muie.
Sinonime
Cuvinte derivate
Expresii
- A duce cu muia = a) a face promisiuni înșelătoare; b) duce cu vorba
- (despre bărbați) A da muie = (a invita o femeie să practice sau) a practica sexul oral
- A da muie = invitație la sex oral adresată unei persoane indiferent de sex, cu intenția de a jigni, de a înjosi
- A da muie la statuie = a sfida (lumea în general sau) simbolurile ei consacrate
- A o lua la muie = a practica felația
- (adol., glum.) O muie de lei = o mie de lei
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din muia.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru muia.