multiplicare

română

Etimologie

Din a multiplica.

Pronunție

• AFI: /mul.ti.pli'ka.re/

Substantiv

Declinarea substantivului multiplicare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	multiplicare	multiplicări
Articulat	multiplicarea	multiplicările
Genitiv-Dativ	multiplicării	multiplicărilor
Vocativ	multiplicare	multiplicărilor

1. acțiunea de a (se) multiplica și rezultatul ei; înmulțire, sporire, reproducere, multiplicație.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online