năruire
Etimologie
Din nărui.
Pronunție
- AFI: /nə.ru'i.re/
Substantiv
Declinarea substantivului năruire | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | năruire | năruiri |
Articulat | năruirea | năruirile |
Genitiv-Dativ | năruirii | năruirilor |
Vocativ | năruire, năruireo | năruirilor |
- acțiunea de a nărui și rezultatul ei.
Traduceri
acțiunea de a nărui