neprihănit

română

Etimologie

Din ne- + prihănit (învechit „păcătos, vinovat” < prihană).

Pronunție

• AFI: /ne.pri.hə'nit/

Adjectiv

Declinarea adjectivului neprihănit
	Singular	Plural
Masculin	neprihănit	neprihăniți
Feminin	neprihănită	neprihănite
Neutru	neprihănit	neprihănite

1. care este fără prihană, fără păcat, fără vină, pur, curat, nepătat, imaculat; (spec.) cast.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online