Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
păcat

Etimologie

Din latină peccatum.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
păcat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ păcat păcate
Articulat păcatul păcatele
Genitiv-Dativ păcatului păcatelor
Vocativ păcatule păcatelor
  1. călcare a unei legi sau a unei porunci bisericești, abatere de la o normă (religioasă); fărădelege; (p.gener.) faptă vinovată, greșeală, vină.
  2. (înv. și pop.) canon, osândă, primită pentru ispășirea unei vini.
  3. cusur, defect, scădere; slăbiciune, patimă, viciu.
  4. întâmplare rea; nenorocire, năpastă, pacoste, necaz.
  5. (eufemistic) diavol, drac, naiba.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Locuțiuni

Expresii

  • A-și face păcat (e) cu cineva = a face o faptă rea în dauna cuiva, a oropsi, a nedreptăți pe cineva
  • A intra (sau a cădea) în păcat (e) = a comite o faptă condamnabilă, a greși
  • A-și spăla păcatul (sau păcatele) = a ispăși o greșeală, o vină
  • Lasă-mă păcatelor mele (sau lasă-l păcatelor lui etc.) sau la păcatele! = lasă-mă (sau lasă-l etc.) în pace!
  • Păcatele mele (sau tale etc.)! = vai de mine (sau de tine etc.)!
  • A trage păcatul (sau păcatele) cuiva = a) a suporta consecințele greșelii altui a; b) a fi ispitit, tentat să facă ceva
  • A vorbi cu păcat = a aduce învinuiri nedrepte, a greși, a se face vinovat spunând lucruri neadevărate
  • (E) păcat (de Dumnezeu) sau e mai mare păcat (ul) = nu se cuvine, nu e drept, nu e bine
  • A-l împinge (sau a-l îndemna, a duce) pe cineva păcatul (sau păcatele) să... (sau de...) = a simți un imbold spre ceva oprit, a fi îndemnat de un cuget rău, de o slăbiciune
  • (exclamativ) Mai știi păcatul! = cine ar putea ști? se prea poate
  • Păcat că... (sau de...) ! = îmi pare rău că... (sau de...); e regretabil că..
  • Ce păcat! = cât îmi pare de rău!
  • Al păcatelor = al naibii, teribil, strașnic, cumplit, grozav
  • Ce păcatul? sau ce păcatele? = ce naiba'? ce dracu?
  • Ba pe păcatele! = ba pe naiba! atât mai trebuie!


Traduceri

Anagrame

Referințe