română

Etimologie

Din slavă (veche) vinovatŭ.

Pronunție

  • AFI: /vi.no'vat/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
vinovat
Singular Plural
Masculin vinovat vinovați
Feminin vinovată vinovate
Neutru vinovat vinovate
  1. (despre oameni) care are o vină, care a săvârșit o greșeală, o faptă pedepsită de lege, o abatere de la datorie sau de la morală; culpabil; pasibil de o pedeapsă.
  2. (despre faptele, comportările etc. oamenilor) care este în afară de lege sau de bunele moravuri, care nu poate fi îngăduit, permis; nepermis.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe