numărătoare

română

Etimologie

Din numărător.

Pronunție

• AFI: /nu.mə.rə'to̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului numărătoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	numărătoare	numărătoare
Articulat	numărătoarea	numărătoarele
Genitiv-Dativ	numărătoarei	numărătoarelor
Vocativ	numărătoareo	numărătoarelor

1. (rar) persoană care numără, care socotește, care calculează ceva, care are profesiunea de a număra.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online