obidi

română

Etimologie

Din obidă.

Pronunție

• AFI: /o.biˈdi/

Verb

Conjugarea verbului obidi
Infinitiv	a obidi
Indicativ prezent pers. 1 sg.	obidesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să obidească
Participiu	obidit
Conjugare	IV

1. (v.refl.) (înv. și pop.) a se lăsa pradă deznădejdii sau durerii; a se necăji, a se amărî, a deznădăjdui.
2. (v.tranz.) (înv.) a deplânge, a jeli.
3. (v.tranz.) (înv.) a asupri, a împila, a oprima.

Cuvinte derivate

• obidire
• obidit

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online