obidă
română
Etimologie
Din slavă (veche) obida.
Pronunție
- AFI: /o'bi.də/
Substantiv
| Declinarea substantivului obidă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | obidă | obide |
| Articulat | obida | obidele |
| Genitiv-Dativ | obidei | obidelor |
| Vocativ | obidă | obidelor |
- (pop.) întristare adâncă, durere sufletească; mâhnire, amărăciune, jale; necaz; ciudă, mânie.
- (înv.) nedreptate, asuprire; jignire, insultă, umilire.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online