obliterare
română
Etimologie
Din oblitera.
Pronunție
- AFI: /o.bli.te'ra.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului obliterare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | obliterare | obliterări |
| Articulat | obliterarea | obliterările |
| Genitiv-Dativ | obliterării | obliterărilor |
| Vocativ | obliterare, obliterareo | obliterărilor |
- acțiunea de a oblitera și rezultatul ei.
Traduceri
acțiunea de a oblitera