Etimologie

Din slavă (veche) okrotiti „a îmblânzi”.

Pronunție

  • AFI: /o.kro'ti/


Verb


Conjugarea verbului
ocroti
Infinitiv a ocroti
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
ocrotesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să ocrotească
Participiu ocrotit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a lua sub paza sa; a apăra, a proteja; a ajuta, a sprijini.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe