ologi

română

Etimologie

Din olog.

Pronunție

• AFI: /o.lo'ʤi/

Verb

Conjugarea verbului (se) ologi
Infinitiv	a (se) ologi
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) ologesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) ologească
Participiu	ologit
Conjugare	IV

1. (v.tranz. intranz. refl.) a face pe cineva să devină olog (lovindu-l, rănindu-l etc.) sau a rămâne, a deveni olog (în urma unui accident sau a unei boli).

Cuvinte derivate

• ologeală
• ologire
• ologit

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online