română

Etimologie

Din albaneză ulok.

Pronunție


Adjectiv


Declinarea adjectivului
olog
Singular Plural
Masculin olog ologi
Feminin oloagă oloage
Neutru olog oloage
  1. (adesea substantivat) căruia îi lipsește un picior sau amândouă; care nu poate umbla (bine); paralizat de picioare.
  2. (fig.) (despre plante) care nu are cârcei cu care să se agațe pe arac.
    Fasole oloagă.

Cuvinte derivate

Locuțiuni

  • (loc.vb.) A lăsa (pe cineva) olog = a ologi.


Traduceri

Referințe