Etimologie

Din maghiară orbánc.

Pronunție

  • AFI: /or'balʦ/


Substantiv


Declinarea substantivului
orbalț
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ orbalț orbalți
Articulat orbalțul orbalții
Genitiv-Dativ orbalțului orbalților
Vocativ ' '
  1. boală infecțioasă manifestată prin inflamarea și înroșirea pielii, prin dureri și stare febrilă; brâncă; erizipel.


Traduceri