orientare
română
Etimologie
Din orienta.
Pronunție
- AFI: /o.ri.en'ta.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului orientare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | orientare | orientări |
| Articulat | orientarea | orientările |
| Genitiv-Dativ | orientării | orientărilor |
| Vocativ | orientare, orientareo | orientărilor |
- acțiunea de a orienta și rezultatul ei.
Traduceri
acțiunea de a orienta