ortăci

română

Etimologie

Din ortac.

Pronunție

• AFI: /or.tə'ʧi/

Verb

Conjugarea verbului ortăci
Infinitiv	a ortăci
Indicativ prezent pers. 1 sg.	ortăcesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să ortăcească
Participiu	ortăcit
Conjugare	IV

1. (vb. refl. recipr.) (reg.) a lega tovărășie cu cineva; a se întovărăși, a se asocia.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• actori
• cărțoi
• cotari
• crăițo
• acrito
• aortic
• croați
• croita
• ocărit

Referințe

• DEX '98 via DEX online