Etimologie

Din franceză pantoum.

Pronunție

  • AFI: /'pan.tum/


Substantiv


Declinarea substantivului
pantum
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pantum pantumuri
Articulat pantumul pantumurile
Genitiv-Dativ pantumului pantumurilor
Vocativ pantumule pantumurilor
  1. specie fixă a poeziei lirice, în care al doilea și al patrulea vers dintr-un catren formează primul și al treilea vers din catrenul următor.


Traduceri

Referințe