perpetua
Etimologie
Din franceză perpétuer < latină perpetuare.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Verb
Conjugarea verbului (se) perpetua | |
Infinitiv | a (se) perpetua |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) perpetuez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) perpetueze |
Participiu | perpetuat |
Conjugare | I |
- (v.tranz. și refl.) a face să dureze sau a continua să dureze veșnic sau vreme îndelungată; a (se) transmite (din generație în generație, din veac în veac), a (se) continua.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online