Variante

Etimologie

Onomatopee.

Pronunție


Interjecție

  1. (fam.; adesea pronunțat cu „i” prelungit) exclamație care exprimă:
    1. bucurie, mulțumire, încântare.
    2. mirare, surpriză; dezaprobare.
    3. repulsie, dezgust.


Traduceri

Referințe