pianist
Etimologie
Din franceză pianiste.
Pronunție
- AFI: /pi.a'nist/
Substantiv
Declinarea substantivului pianist | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | pianist | pianiști |
Articulat | pianistul | pianiștii |
Genitiv-Dativ | pianistului | pianiștilor |
Vocativ | pianistule | pianiștilor |
- persoană care cântă (cu pricepere și cu măiestrie) la pian, care are profesiunea de a cânta la pian.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online