pitic

română

Etimologie

Din slavă (veche) pitikŭ.

Pronunție

• AFI: /pi'tik/

Substantiv

Declinarea substantivului pitic
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pitic	pitici
Articulat	piticul	piticii
Genitiv-Dativ	piticului	piticilor
Vocativ	piticule	piticilor

1. individ care aparține unor populații din Africa centrală, cu statura mult inferioară celei mijlocii, pigmeu; persoană a cărei statură este (foarte) mică, datorită unor tulburări endocrine, unor carențe alimentare etc.; (p.gener.) persoană de statură (foarte) mică.
2. (în basme) personaj fantastic, mic de statură, caracterizat prin vioiciune și istețime.
3. (fig.) om lipsit de calități, de merite, de valoare; pigmeu.

Cuvinte derivate

• pitici
• pitică

Traduceri

Traduceri

Adjectiv

Declinarea adjectivului pitic
	Singular	Plural
Masculin	pitic	pitici
Feminin	pitică	pitice
Neutru	pitic	pitice

1. (despre oameni și animale) de statură foarte mică, scund, mic.
2. (despre plante) care aparține unei specii scunde, puțin înalte; (p.ext.) nedezvoltat, pipernicit, chircit.
3. (ca determinativ, urmând după un nume de plantă sau de animal, indică specii sau rase ale acestora)

   Mere pitice

4. (despre obiecte) de dimensiuni reduse; mic, minuscul.

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din franceză (jeux) pythiques.

Adjectiv

Cuvinte compuse

• jocuri pitice

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online