plenar

română

Etimologie

Din latină plenarius.

Pronunție

• AFI: /ple'nar/

Adjectiv

Declinarea adjectivului plenar
	Singular	Plural
Masculin	plenar	plenari
Feminin	plenară	plenare
Neutru	plenar	plenare

1. (despre ședințe, adunări, reuniuni) care se ține cu participarea tuturor membrilor.
2. (livr.) total, întreg, complet; desăvârșit, deplin.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online