română

Etimologie

Din poliță + sufixul -ioară.

Pronunție

  • AFI: /po.li.ʧi'o̯a.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
policioară
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ policioară policioare
Articulat policioara policioarele
Genitiv-Dativ policioarei policioarelor
Vocativ policioară policioarelor
  1. diminutiv al lui poliță.
  2. (reg.) partea de jos a jugului, pe care se sprijină gâtul boilor.


Traduceri

Referințe