Etimologie
Din franceză polythéisme < de origine greacă.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului politeism
|
n.
|
Singular
|
Plural
|
Nominativ-Acuzativ
|
politeism
|
invariabil
|
Articulat
|
politeismul
|
invariabil
|
Genitiv-Dativ
|
politeismului
|
invariabil
|
Vocativ
|
'
|
'
|
- religie care recunoaște existența mai multor divinități.
Antonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Traduceri
religie
|
|
- islandeză: fjölgyðistrú (íslenska) f.
- italiană: politeismo (italiano) m.
- japoneză: 多神教 (日本語) (たしんきょう, tashinkyō)
- latină: polytheismus (Latina)
- letonă: politeisms (latviešu), daudzdievība (latviešu)
- lituaniană: politeizmas (lietuvių)
- macedoneană: многубоштво (македонски) (mnogubóštvo) n., незнабоштво (македонски) (neznabóštvo) n., политеизам (македонски) (politeízam) m.
- maghiară: politeizmus (magyar)
- neerlandeză: polytheïsme (Nederlands) n.
- norvegiană: polyteisme (norsk) m.
- persană: چندخدایی (فارسی), شرک (فارسی)
- poloneză: politeizm (polski) m., wielobóstwo (polski) n.
- portugheză: politeísmo (português) m.
- rusă: политеизм (русский) (politeízm) m.
- sârbă: политеизам (српски / srpski) (politeizam) m., многобоштво (српски / srpski) (mnogoboštvo) n., незнабoштво (српски / srpski) (neznaboštvo) n.
- siciliană: politeismu (sicilianu) m.
- slovacă: mnohobožstvo (slovenčina) n., polyteizmus (slovenčina) m.
- slovenă: politeizem (slovenščina) m.
- spaniolă: politeísmo (español) m.
- suedeză: polyteism (svenska) c.
- turcă: politeizm (Türkçe), çoktanrıcılık (Türkçe)
- ucraineană: політеїзм (українська) (politeïzm) m.
- vietnameză: thuyết đa thần (Tiếng Việt)
|
Referințe