politeistă
română
Etimologie
Din politeist.
Pronunție
- AFI: /po.li.te'is.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului politeistă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | politeistă | politeiste |
| Articulat | politeista | politeistele |
| Genitiv-Dativ | politeistei | politeistelor |
| Vocativ | politeisto | politeistelor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online