pontil

română

Etimologie

Din franceză épontille.

Pronunție

• AFI: /pon'til/

Substantiv

Declinarea substantivului pontil
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pontil	pontile
Articulat	pontilul	pontilele
Genitiv-Dativ	pontilului	pontilelor
Vocativ	pontilule	pontilelor

1. (mar.) stâlp de susținere în interiorul compartimentelor unei nave.

Cuvinte derivate

• pontilare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online