română

Etimologie

Din slavă (veche) stlŭpŭ.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
stâlp
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ stâlp stâlpi
Articulat stâlpul stâlpii
Genitiv-Dativ stâlpului stâlpilor
Vocativ stâlpule stâlpilor
  1. lemn lung și gros, de obicei cioplit și fixat în pământ, care servește pentru a susține ceva; element masiv de construcție, cu lungimea mare în raport cu dimensiunile secțiunii, confecționat din lemn, din metal, din beton armat etc., care servește la susținerea unei clădiri, a unei instalații, a unui pod, a liniilor electrice aeriene, a antenelor etc.
  2. picior, coloană ornamentală la o mobilă (în special la pat).
  3. porțiune neexploatată dintr-un zăcământ, destinată susținerii tavanului unui abataj.
  4. (fig.) persoană care constituie un sprijin, un reazem, un ajutor de bază pentru cineva.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii

  • Stâlp de cafenea = persoană care își petrece timpul prin cafenele


Traduceri

Referințe