prefăcătorie

română

Etimologie

Din prefăcător + sufixul -ie.

Pronunție

• AFI: /pre.fə.kə.to'ri.e/

Substantiv

Declinarea substantivului prefăcătorie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	prefăcătorie	prefăcătorii
Articulat	prefăcătoria	prefăcătoriile
Genitiv-Dativ	prefăcătoriei	prefăcătoriilor
Vocativ	prefăcătorie	prefăcătoriilor

1. mod de comportare, de manifestare specific omului prefăcut; fățărnicie, ipocrizie, simulare, prefăcătură.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online