pritocire

română

Etimologie

Din pritoci.

Pronunție

• AFI: /pri.to'ʧi.re/

Substantiv

Declinarea substantivului pritocire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pritocire	pritociri
Articulat	pritocirea	pritocirile
Genitiv-Dativ	pritocirii	pritocirilor
Vocativ	pritocire, pritocireo	pritocirilor

1. acțiunea de a pritoci și rezultatul ei.

Traduceri

acțiunea de a pritoci