pritocire
română
Etimologie
Din pritoci.
Pronunție
- AFI: /pri.to'ʧi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului pritocire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | pritocire | pritociri |
| Articulat | pritocirea | pritocirile |
| Genitiv-Dativ | pritocirii | pritocirilor |
| Vocativ | pritocire, pritocireo | pritocirilor |
- acțiunea de a pritoci și rezultatul ei.
Traduceri
acțiunea de a pritoci