proțăpire
română
Etimologie
Din proțăpi.
Pronunție
- AFI: /pro.ʦə'pi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului proțăpire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | proțăpire | proțăpiri |
| Articulat | proțăpirea | proțăpirile |
| Genitiv-Dativ | proțăpirii | proțăpirilor |
| Vocativ | proțăpire, proțăpireo | proțăpirilor |
- acțiunea de a proțăpi și rezultatul ei.
Traduceri
acțiunea de a proțăpi